Noutati

Consultările pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență au continuat joi, 4 februarie 2021, la sediul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene prin dezbaterea propunerilor pentru următoarele domenii: Mediu de afaceri, ecosisteme antreprenoriale, respectiv Cercetare, inovare, digitalizare. La reuniuni au participat reprezentanții ministerelor de linie și ai entităților relevante în aceste domenii.

În cadrul dezbaterilor, Marius Vasiliu, secretar de stat MIPE, a insistat asupra importanței pe care o are PNRR din perspectiva reformelor necesare României: „Față de ceea ce am precizat ieri(n.r miercuri) privind criticile Comisie Europene asupra bucăților transmise, încercăm să corelăm lista de investiții cu prevederile Regulamentului și cu solicitările Comisiei Europene”, a declarat secretarul de stat MIPE.

Acesta a explicat că în primii 2 ani România va putea încasa sume de la Comisia Europeană în baza îndeplinirii unor pași sau a unor reforme care nu sunt bazate pe proiecte. Aceste sume vor putea fi considerate avans pentru reformele asumate, dacă acestea sunt precedate de crearea unui cadru instituțional și legislativ prin politici, strategii sau acte normative. PNRR și reformele finanțate pot fi implementate până la 31 august 2026.

În cadrul dezbaterii privind Mediu de afaceri, ecosisteme antreprenoriale, reprezentanții Ministerului Economiei au propus ca prin intermediul PNRR să fie finanțate instrumente financiare, dar și simplificarea vieții antreprenorilor prin digitalizare.

În ceea ce privește dezvoltarea domeniului Cercetare, inovare, digitalizare, în timpul reuniunii reprezentanții ministerului de linie au atras atenția că propunerile lor anterioare nu au fost luate în considerare, deși au făcut demersuri prin cinci canale diferite. Joi, au propus un set de reforme structurale care să conducă la o mai bună finanțare a sectorului de cercetare, la internaționalizarea cercetării și la valorificarea economică a rezultatelor cercetării. În domeniul digitalizării reformele propuse sunt orientate către digitalizarea registrelor de date guvernamentale, interconectarea și interoperabilitatea sistemelor informatice existente, actualizarea serviciilor digitale și lansarea unora noi, promovarea tehnologiilor care cresc calitatea vieții.

Sesiunea de depunere proiecte sub-măsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri – diaspora, se va desfășura în perioada 4 ianuarie 2021 – 4 mai 2021.

Submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” are ca scop:
instalarea pentru prima dată a tinerilor fermieri, ca şefi/manageri ai unei exploataţii agricole;
îmbunătăţirea managementului, creşterea competitivităţii sectorului agricol, precum şi
conformitatea cu cerinţele de protecţie a mediului, igienă şi bunăstarea animalelor și siguranţa
la locul de muncă;
submăsura va crea posibilitatea tinerilor fermieri rezidenți, cu domiciliul stabil în România cu
un minim de cunoștinte de bază, să se instaleze ca şefi/manageri ai exploatației;
creşterea numărului de tineri fermieri care încep pentru prima dată o activitate agricolă ca
şefi/manageri de exploataţie;
încurajarea tinerilor şi a familiilor din mediul rural de a se stabili în mediul rural, ceea ce va crea
un efect pozitiv asupra economiei naţionale în general.

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte pentru tinerii fermieri din diaspora este de 20.000.000 euro.

Conform Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, art. 19, alin. (1), „Sprijinul acordat în cadrul acestei
măsuri constă în: (a) ajutor la înființarea întreprinderii pentru: (i) tinerii fermieri;” Tânărul fermier
reprezintă, conform art. 2, alin. (1n) „o persoană cu vârsta de până la 40 de ani (inclusiv cu o zi
înainte de a împlini 41 de ani) la momentul depunerii cererii, care deține competențele și
calificările profesionale adecvate și care se stabilește pentru prima dată într-o exploatație agricolă
ca șef al respectivei exploatații”. Sprijinul va fi acordat pentru facilitarea începerii activităților
agricole pentru instalarea tânărului fermier. Astfel, prin îndeplinirea obiectivelor propuse în
Planul de Afaceri, se consideră că tânărul fermier s-a instalat şi sprijinul acordat prin FEADR şi-a
atins obiectivul strategic.

Exploataţia trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 Exploataţia are o dimensiune economică cuprinsă între 12.000 – 50.000 SO;
 Exploataţia este înregistrată ca microîntreprindere/ întreprindere mică;
 Exploataţia este înregistrată obligatoriu în Registrul Unic de Identificare – APIA, în Registrul
agricol și/sau în Registrul exploatațiilor – ANSVSA;

Categoriile de solicitanţi eligibili în cadrul Submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor
fermieri”, în funcție de forma de organizare sunt:
 persoană fizică înregistrată şi autorizată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare:
o individual şi independent, ca persoană fizică autorizată (PFA);
o ca întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale (II);
o ca întreprinzător titular al unei întreprinderi familiale (IF);
 asociat unic şi administrator al unei societăţi cu răspundere limitată – SRL, înfiinţată în baza
Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
 asociat majoritar (majoritate absolută 50%+1) și administrator al unei societăţi cu
răspundere limitată – SRL, înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Tânărul care se instalează (cel care reprezintă societatea în relaţia cu AFIR) va fi membrul asociat
desemnat de către asociaţi ca administrator al societăţii.

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranșe,
astfel:
 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare;
 25% din cuantumul sprijinului se va acorda în funcţie de implementarea corectă a Planului
de afaceri, fără a depăși trei* ani (*cinci ani pentru exploatațiile pomicole), de la semnarea
contractului de finanțare.

Dorim sa va informam cu privire la Masura 3 – Granturi pentru investitii de pana la 200.000 euro pentru IMM-uri. 
Guvernul României acordă în cadrul Măsurii 3 granturi pentru investitii cuprise între 50.000 și 200.000 EURO IMM-urilor care doresc să realizeze o unitate de producție/prestări servicii nouă sau să își extindă/ modernizeze activitatea. Măsura face parte din planul de relansare economică drept urmare a pandemiei de SARS-CoV-2.

Perioada de inscriere 03.12.2020 – 29.01.2021

Cine poate beneficia de finantare pentru granturi pentru investitii :

1. Au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în unul din exercițiile financiare din ultimii 2 ani înainte de depunerea cererii de finanțare.

2. Se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfășurarea activității operaționale/curente pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;

3. Dispun de cofinanțare proprie a proiectului în procent de minimum 15% din valoarea proiectului de investiții solicitat pentru finanțare pentru regiunile mai puțin dezvoltate, iar pentru regiunea București-Ilfov, de minimum 30% din valoarea proiectului solicitat la finanțare.

Vineri, 14 februarie 2020, AFIR a publicat varianta consultativă a ghidului aferent Submăsurii 9.1a – Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. 

Solicitanţii eligibili sunt grupurile de producători din sectorul pomicol constituite conform legislației specifice în vigoare, care au ca scop principal valorificarea în comun a produselor agricole, deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect și se încadrează în definiția IMM-urilor (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii conform Legii 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii cu modificările și completările ulterioare).

Sprijinul public nerambursabil acordat este de 100% din cuantumul sprijinului și nu poate să depășească 10% din valoarea producției comercializate (VPC) în primii 5 ani de la recunoastere și suma maximă de 100.000 euro/an.

Sprijinul se va acorda ca procent din valoarea producției comercializate prin intermediul grupului de producători astfel:

• Anul I de la recunoastere – 10 %, fără a depăși suma maxima de 100.000 euro/an;
• Anul II de la recunoastere – 8 %, fără a depăși suma maxima de 100.000 euro/an;
• Anul III de la recunoastere – 6 %, fără a depăși suma maxima de 100.000 euro/an;
• Anul IV de la recunoastere – 5 %, fără a depăși suma maxima de 100.000 euro/an;
• Anul V de la recunoastere –  4 %, fără a depăși suma maxima de 100.000 euro/an.

Perioada aferentă consultării publice este de 10 zile, începând cu data de 14 februarie 2020.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a informat că „Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” continuă și în anul 2020.

Termenul limită de înscriere în program este 15 aprilie 2020, iar termenul limită de valorificare a producției este 15 iunie 2020, inclusiv.

Pentru a avea siguranța că tomatele ce vor fi oferite populației vor avea o calitate cât mai bună, beneficiarii trebuie să deţină un registru de evidență a tratamentelor de protecție a plantelor, ce va fi verificat de către inspectorii Autorității Naționale Fitosanitare.

Reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură Județene efectuează verificări la începutul rodirii și înainte de începerea recoltării în vederea evaluării producției.

Bugetul total al programului pentru Ciclul I este de aproximativ 40 milioane euro, iar beneficiarii trebuie să valorifice o cantitate de 3 tone/1.000 mp.

Principalele modificări pentru anul 2020 au avut în vedere îmbunătățirea programului, astfel încât consumatorii să beneficieze de  tomate de calitate din producția autohtonă.

Conform comunicatului oficial, ca element de noutate, în anul 2020, verificarea preliminară a dosarelor și instruirea fermierilor privind respectarea normelor de utilizare a produselor de protecția plantelor se va realiza  de către reprezentanții Direcțiilor pentru Agricultură județene și respectiv, de către inspectorii Autorității Naționale Fitosanitare, la Primăria localității respective.

Măsura va fi luată în special pentru cele câteva județe unde sunt foarte mulți beneficiari și pentru a venii în sprijinul fermierilor.