Consultările pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență au continuat joi, 4 februarie 2021, la sediul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene prin dezbaterea propunerilor pentru următoarele domenii: Mediu de afaceri, ecosisteme antreprenoriale, respectiv Cercetare, inovare, digitalizare. La reuniuni au participat reprezentanții ministerelor de linie și ai entităților relevante în aceste domenii.
În cadrul dezbaterilor, Marius Vasiliu, secretar de stat MIPE, a insistat asupra importanței pe care o are PNRR din perspectiva reformelor necesare României: „Față de ceea ce am precizat ieri(n.r miercuri) privind criticile Comisie Europene asupra bucăților transmise, încercăm să corelăm lista de investiții cu prevederile Regulamentului și cu solicitările Comisiei Europene”, a declarat secretarul de stat MIPE.
Acesta a explicat că în primii 2 ani România va putea încasa sume de la Comisia Europeană în baza îndeplinirii unor pași sau a unor reforme care nu sunt bazate pe proiecte. Aceste sume vor putea fi considerate avans pentru reformele asumate, dacă acestea sunt precedate de crearea unui cadru instituțional și legislativ prin politici, strategii sau acte normative. PNRR și reformele finanțate pot fi implementate până la 31 august 2026.
În cadrul dezbaterii privind Mediu de afaceri, ecosisteme antreprenoriale, reprezentanții Ministerului Economiei au propus ca prin intermediul PNRR să fie finanțate instrumente financiare, dar și simplificarea vieții antreprenorilor prin digitalizare.
În ceea ce privește dezvoltarea domeniului Cercetare, inovare, digitalizare, în timpul reuniunii reprezentanții ministerului de linie au atras atenția că propunerile lor anterioare nu au fost luate în considerare, deși au făcut demersuri prin cinci canale diferite. Joi, au propus un set de reforme structurale care să conducă la o mai bună finanțare a sectorului de cercetare, la internaționalizarea cercetării și la valorificarea economică a rezultatelor cercetării. În domeniul digitalizării reformele propuse sunt orientate către digitalizarea registrelor de date guvernamentale, interconectarea și interoperabilitatea sistemelor informatice existente, actualizarea serviciilor digitale și lansarea unora noi, promovarea tehnologiilor care cresc calitatea vieții.